Mike tyson by zmeu ninja Lyrics
Mă prinde noaptea cu peniţa
Asta e artă gen Tonita
De fier ca linguriţa, şi dulce ca halviţa
Sunt laş, am învăţat să fug de fericire
Că tot ce mă înconjoară e o dulce amăgire
Si de mol şi be mol, mai mult verde de rivanol
Dacă mă clatină viaţa, nu înseamnă că sunt matol
Şi mama m-a crescut că pe bărbat nu că pe p***ă
Noaptea mă ascund, e perfect, fug de lumina de bec
Sufăr în tăcere, petrec, ascult puţin Wu-Tang
Asta-i ceva nou, select, nu o asculta încet
E Zmeu' Ninja' pe rec, o dă ca un dement
Stau în studio ca Paşa Hassan
Am vecini ţigani, cu clan, din Rahova, Pieptănari, Teiuş şi Ferentari
Nu-i vezi vara pe litoral, la unu îi spune Canibal
Mă-să la lăsat de mic, ne-am cunoscut într-un spital
Bunicamiu e paralizat, omul care m-a învăţat
Când să vorbesc şi când să tac, când să plâng şi să am trac
Nu mai am păr pe scalp, am sufletul desfigurat, şi toate simţurile primare de mult mi-au
Îngheţat
Ies din casă debusolat, mai toată ziua concentrat
Haleam pâine cu mucegai, până s-a depus la ficat
Averea mea sunt cunostiintele, arma mea e pixul
Până când moartea va veni din nou că să mă treacă stixul
Raperii să geamă ca după tăieturi de lamă
Pi-pi-***e s-o sugă, nu poţi să ţii loc de mamă
Sunt negru de bordeaux, pus în ramă ca un tablou
N-avem chestii comune, chiar trebuie s-o zic mot-a-mot
Siguranţă, m-ai părăsit, m-ai vândut că la piaţă
Tolerantă, încă te fuţi cu persoana de faţă
Ignoranţă, distruge stări şi sentimente, învaţă că tot ce e frumos răsare ca un rid pe
Faţă
Am învăţat să urăsc, înainte să iubesc
Când tu luceai profund ca emblema de Mercedes
L-am avut mentor pe Stelica, ca el ştia să-mi zică "Zilele ferice-sunt aici renunţă la
Sticlă"
Fericire, dispari o dai în nesimţire, te sfătuiesc serios să nu dai pe la mine
Agonie, te aştept, tu mă întăreşti ca nu-s perfect, şi mă faci să o iau de la început că
Un repetent
Vorbesc cu morţii când mi-au furat toţi fraţii ca hoţii
Vorbesc cu doctori că am ajuns să am sănătatea în porţii
Ia-mă cu tine, vreau să simt spiritul nopţii
Sunt hidrogen, stau descompus, în faţa porţii
Nu halesc kitsch-uri de la fraieri, îi tai ca un bomfaier
Am vraişte cu capul, mai ieri, îl citeam pe Mircea Maitreyi
Fundalul colorat cu sânge, ăsta se prelinge, se scurge în cuget, încet, sufletul iese prin
Laringe
Elevul silitor, singurul moştenitor, ce a renunţat la tot ce e nociv mă f*t în faima lor
Dar tu amice, văd că-ţi place să iei bice, continuă să o faci până începe să te furnice
Ascultă-l ce zice, simte patosuri fine
Astea-s trăiri, nu rime, te fac să te caci pe tine
Nu trebuie să-l vezi, tre' să-l auzi, să turbezi, te salut din voce..
La revedere, mic check!
Asta e artă gen Tonita
De fier ca linguriţa, şi dulce ca halviţa
Sunt laş, am învăţat să fug de fericire
Că tot ce mă înconjoară e o dulce amăgire
Si de mol şi be mol, mai mult verde de rivanol
Dacă mă clatină viaţa, nu înseamnă că sunt matol
Şi mama m-a crescut că pe bărbat nu că pe p***ă
Noaptea mă ascund, e perfect, fug de lumina de bec
Sufăr în tăcere, petrec, ascult puţin Wu-Tang
Asta-i ceva nou, select, nu o asculta încet
E Zmeu' Ninja' pe rec, o dă ca un dement
Stau în studio ca Paşa Hassan
Am vecini ţigani, cu clan, din Rahova, Pieptănari, Teiuş şi Ferentari
Nu-i vezi vara pe litoral, la unu îi spune Canibal
Mă-să la lăsat de mic, ne-am cunoscut într-un spital
Bunicamiu e paralizat, omul care m-a învăţat
Când să vorbesc şi când să tac, când să plâng şi să am trac
Nu mai am păr pe scalp, am sufletul desfigurat, şi toate simţurile primare de mult mi-au
Îngheţat
Ies din casă debusolat, mai toată ziua concentrat
Haleam pâine cu mucegai, până s-a depus la ficat
Averea mea sunt cunostiintele, arma mea e pixul
Până când moartea va veni din nou că să mă treacă stixul
Raperii să geamă ca după tăieturi de lamă
Pi-pi-***e s-o sugă, nu poţi să ţii loc de mamă
Sunt negru de bordeaux, pus în ramă ca un tablou
N-avem chestii comune, chiar trebuie s-o zic mot-a-mot
Siguranţă, m-ai părăsit, m-ai vândut că la piaţă
Tolerantă, încă te fuţi cu persoana de faţă
Ignoranţă, distruge stări şi sentimente, învaţă că tot ce e frumos răsare ca un rid pe
Faţă
Am învăţat să urăsc, înainte să iubesc
Când tu luceai profund ca emblema de Mercedes
L-am avut mentor pe Stelica, ca el ştia să-mi zică "Zilele ferice-sunt aici renunţă la
Sticlă"
Fericire, dispari o dai în nesimţire, te sfătuiesc serios să nu dai pe la mine
Agonie, te aştept, tu mă întăreşti ca nu-s perfect, şi mă faci să o iau de la început că
Un repetent
Vorbesc cu morţii când mi-au furat toţi fraţii ca hoţii
Vorbesc cu doctori că am ajuns să am sănătatea în porţii
Ia-mă cu tine, vreau să simt spiritul nopţii
Sunt hidrogen, stau descompus, în faţa porţii
Nu halesc kitsch-uri de la fraieri, îi tai ca un bomfaier
Am vraişte cu capul, mai ieri, îl citeam pe Mircea Maitreyi
Fundalul colorat cu sânge, ăsta se prelinge, se scurge în cuget, încet, sufletul iese prin
Laringe
Elevul silitor, singurul moştenitor, ce a renunţat la tot ce e nociv mă f*t în faima lor
Dar tu amice, văd că-ţi place să iei bice, continuă să o faci până începe să te furnice
Ascultă-l ce zice, simte patosuri fine
Astea-s trăiri, nu rime, te fac să te caci pe tine
Nu trebuie să-l vezi, tre' să-l auzi, să turbezi, te salut din voce..
La revedere, mic check!