Pândarul by Dordeduh Lyrics

Întăresc mănunchi cu lumea
În nod întărâtat de soartă
Fir' de bice asmuțite
În brâu de veghe se încinge
Când calea lumii-mi sorocise
Cârma s-apuc în a purcede
Și-n pas măsor, un dor ușor
Ce cuprinde depărtarea
Și se-ntinde hăt în zare
Peste punte, cufundată-n neguri
Peste țărmuri neademenite
Pășind alături de însuși duhul
Sunt pândarul ce-și țese singur soarta
Vremea-mi este vrerea firii
De duh ușor și-n suflet gol
Neamestecat în voie
Făr' de nume și făr' de râvnă
Însemnări ce timpul curmă
Făr’ de vise și făr’ de urmă
Mă-ncuvințez în a sorții mână
Înăsprit de însuși duhul
Sunt pândarul ce-și ochește soarta